Nu cred ca exista o placere mai mare pentru un suflet de copil decat cea a primilor fulgi de nea. Poate ca si noi ramanem suflete de copii in corp de adult, iubim zapada si sarbatorile ce o insotesc, precum cea a nasterii Mantuitorului, ideea de puritate si sfintenie, adusa poate si de albul imaculat al zapezilor ce acopera tara in lung si in lat. Parca toata murdaria umana se ascunde sub aceasta nea, totul pare mai curat iar oamenii par mai sinceri, mai comunicativi. Sau poate este doar o senzatie data de fulgii de nea, atat de curati in zborul lor spre pamant! Sa privim muti de privire reteaua cristalina a fulgilor de nea! Dumnezeu a dat atat de multe forme substantelor ce ne inconjoara! Sa facem in asa fel incat si noi sa devenim reverberatii ale frumusetii divine!
 |
| macrocristale - autor strain, eu nu am aparat atat de performant! |
