Plecarea lui Vifor

Intr-o zi de sfârsit de mai, în mirosul suav al teilor înfloriti, a plecat spre cer, atipind pentru eternitate. Obosit de viata, obosit de boala, prietenul s-a dus spre cer...
Doream sa-l revad in echipa, împreună cu cei dragi, sa mai stam de vorba ca altadata.
Nu a mai fost sa fie.
Am vrut să-i fiu alaturi în ultimul drum material, asa cum promisesem cu o zi înainte familiei indoliate. Dar din nefericire am ajuns mai tarziu. Înțelesesem  că incinerarea e la ora 14. Când am sosit eu, el era deja in flacari, mistuindu-se pentru aceasta lume, asa cum a fost si in viata. Un om cu un suflet mare, cald si iubitor. Un gentilom, asa cum nu e dat sa vezi prea des in lumea noastra.
Desi numele sau "Vifor" ar fi trebuit sa te inghete, el era de o caldura fantastica. Te scotea din trac, incerca sa iti deschida mintea si sufletul.
In urma sa, in sala tacuta a ramas doar catafalcul plin de flori, crinii albi contrastand cu marmura de culoare inchisa. Si liniste, multa liniste!
Să te nasti în slavă si cu un suflet mai alb decât crinul!
Drum lin spre cer! Nu te vom uita niciodata!

Ecclesiastul

Capitolul 1

1.	Cuvintele Ecclesiastului, fiul lui David, rege în Ierusalim.
2.	Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!
3.	Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare?
4.	Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne totdeauna!
5.	Soarele răsare, soarele apune şi zoreşte către locul lui ca să răsară iarăşi.
6.	Vântul suflă către miazăzi, vântul se întoarce către miazănoapte şi, făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale.
7.	Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.
8.	Toate lucrurile se zbuciumă mai mult decât poate omul să o spună: ochiul nu se satură de câte vede şi urechea nu se umple de câte aude.
9.	Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
10.	Dacă este vreun lucru despre care să se spună: "Iată ceva nou!" aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.
11.	Nu ne aducem aminte despre cei ce au fost înainte, şi tot aşa despre cei ce vor veni pe urmă; nici o pomenire nu va fi la urmaşii lor.
12.	Eu Ecclesiastul am fost regele lui Israel în Ierusalim.
13.	Şi m-am sârguit în inima mea să cercetez şi să iau aminte cu înţelepciune la tot ceea ce se petrece sub cer. Acesta este un chin cumplit pe care Dumnezeu l-a dat fiilor oamenilor, ca să se chinuiască întru el.
14.	M-am uitat cu luare aminte la toate lucrările care se fac sub soare şi iată: totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
15.	Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.
16.	Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune - mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiind.
17.	Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt,
18.	Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.

DANIELA GHEORGHIU

Au trecut 5 ani dar totul pare atat de recent!


1944 - 2011

https://youtu.be/78KtEjdAszw

Roiri

O metoda clasica pentru a determina albinele sa considere ca au roit: scuturarea lor alaturi de stupul vechi si directionarea celor "dornice" de roire intr-un stup nou. Metoda Taranov. De fapt, un simulacru de roire. Interesant de urmarit "pe viu", modul de organizare si de deplasare a albinelor. Cel din imagine a fost un roi micut, pot fi si mult mai mari, de 2-3 kg albina. Roiul va avea de lucru in noul stup iar familia are de lucru sa-si refaca populatia pierduta si regina.
 Data viitoare prezentam regina! :)

Japonia, asa cum nu o cunoastem

 - Japonia este alcătuită din 6.852 de insule, dintre care 430 sunt nelocuite.

- Numele japonez al Japoniei este “Nihon” sau “Nippon”, care înseamnă „originea soarelui”.

- În Japonia, 70% din suprafață este acoperită de munți, între care 200 sunt vulcani.

- În Japonia se petrec aproximativ 1.500 de cutremure pe an. Acestea, alături de taifunuri și ploi torențiale, fac parte din viața de zi cu zi a japonezilor.

- Populația Japoniei constă din 98% japonezi, imigrația fiind aproape inexistentă. Puține state ale lumii au un grad atât de mare de omogenitate etnică.

- Rata șomajului în Japonia este de sub 4%.

- Japonia are peste 50.000 de locuitori care au depășit vârsta de 100 de ani.

 

 

- Pădurea Aokigahara de la poalele muntelui Fuji este locul tradițional unde japonezii merg să se sinucidă.

- Dacă un japonez alege să se sinucidă sărind în fața trenului, familia lui va plăti costul întreruperii călătoriei.

- Numărul analfabeților în Japonia este de sub 1%.

- Până în prezent, Japonia a dat 18 laureați Nobel.

- Anual, în Japonia se petrec doar  2 crime prin împușcare.

- Media anuală a întârzierii trenurilor în Japonia este de doar 18 secunde. Plecarea punctuală, performanța aerodinamică și siguranța călătoriei cu trenul sunt legendare. În caz de cutremur, trenurile se opresc automat, pentru a evita riscul deraierii.

- În gări există angajați a căror sarcină este să-i ajute pe călători să urce în trenurile aglomerate.

 

 

- Alimentele de bază ale japonezilor sunt orezul, peștele și fructele de mare. De fapt, orezul nu lipsește de la nicio masă. Iar cel mai popular topping pentru pizza este calmarul, o moluscă cefalopodă comestibilă, cu corpul alungit și gura înconjurată de zece tentacule.

- Sorbitul la masă este considerat politicos, deoarece indică faptul că mâncarea e delicioasă.

- În Japonia există mai multe animale de companie decât copii.

- 98% dintre copiii adoptați în Japonia sunt băieți, ideea fiind ca averea să rămână în familie.

- Pentru japonezi, pisicile negre aduc noroc.

 

 

- În Japonia există cafenele unde te poți juca cu pisici.

- Toate casele japonezilor au încălțăminte în plus pentru musafiri.

- Prima şi cea mai importantă regulă de comportament în Japonia este punctualitatea. Dar punctualitate nu înseamnă să ajungi la ora stabilită, ci cu cel puţin zece minute înainte. La fix înseamnă că ai întârziat deja.

- Japonezii poartă în permanență cu ei un prosopel, ca să se șteargă de transpirație.

- Dacă ai răcit în Japonia, trebuie să porți o mască, pentru a nu răspândi boala. De asemenea, gestul de a-ți sufla nasul de față cu alții este impardonabil.

- În Japonia, să mănânci sau să bei în timp ce mergi pe stradă este semn de proastă creștere.

- În Japonia este considerat necuviincios să spui „nu” direct, la o rugăminte sau sugestie. Trebuie să-ți formulezi răspunsul în așa fel, încât partenerul de discuție să nu se simtă jignit de refuz.

 

 

- Japonezii cresc pepeni pătrați. Cultivatorilor le-a venit această idee din necesitatea de a-i depozita și transporta mai ușor. Ulterior, alți conaționali ai lor ingenioși au creat pepeni în formă de pară, de măr și chiar de inimă.

- Șoferii japonezi de autobuze opresc motorul la stop, pentru a reduce poluarea.

- Poliția japoneză are pistoale cu vopsea, pentru identificarea mai ușoară a vehiculelor în culpă.

- În Japonia, Salvările merg cam cu 40 km la oră şi opresc la fiecare stop, rugând respectuos lumea să se dea la o parte şi mulţumind pe îndelete tuturor pentru înţelegere.

 

 

- În Japonia există o autostradă care trece printr-o clădire.

- A dormi la locul de muncă este acceptabil în Japonia, considerându-se urmarea unei oboseli cauzate de efortul intens.

- În Japonia, elevii și profesorii fac curățenie împreună în clase și la cantină.

- Multe stațiuni termale și băi publice din Japonia interzic intrarea clienților tatuați.

- Yaeba (dinți încălecați) sunt considerați atrăgători în Japonia, așa încât unele fete merg la dentist să-și strâmbe dinții.

- Ganguro (în traducere, „față neagră”) este o modă japoneză ce constă în vopsirea feței într-o culoare cât mai închisă.

 

 

- Cea mai veche companie încă activă din lume, Kongo Gumi, se află în Japonia. Aceasta a fost fondată în anul 578 e.n. şi avea ca obiect de activitate construcţiile. De atunci, Kongo Gumi a funcţionat neîntrerupt, construind temple, castele, fortărețe și clădiri care astăzi fac parte din patrimoniul cultural al țării. A fost absorbită în 2006, ca subsidiară a companiei Takamatsu.

- Japonia are una dintre cele mai mari flote de pescuit din lume.

- Japonia și Rusia n-au semnat nici până în ziua de azi Tratatul de pace de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauza disputei asupra Insulelor Kurile.

- Numărul chinezilor omorâți de japonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este mai mare decât numărul evreilor omorâți în Holocaust.

- În anul 1949, India a trimis grădinii zoologice din Tokyo doi elefanți, pentru a ridica moralul japonezilor, înfrânți în cel de-Al Doilea Război Mondial. 

Plimbare in lumea tacerii

Toamna este frumoasa, aduce cu sine un pastel pe care natura l-a pregatit de fiecare data cu foarte mult talent. Si cum frunzele ce cad ne aduc aminte de cei care s-au dus in alta lume, o vizita in lumea tacuta ne ofera orizontul in care ne desfasuram cu adevarat activitatea. Pentru ca multe persoane uita ca sunt doar trecatoare si au un comportament de parca ar mosteni eternitatea. Realitatea crunta este una pe care ai ocazia sa o vezi zilnic dar pe care instinctiv o ocolesti. Eu cred ca trebuie sa vedem si moartea ca facand parte din viata. E o parte a ei, chiar daca apare o singura data, pentru orice persoana. In plus, moartea nu este decat o trecere spre o alta dimensiune, imperceptibila senzorilor pe care i-am educat pentru a percepe doar materia. Pacat insa ca aceasta realitate ezoterica a fost monopolizata de "preoti". Ar trebui sa fie o filozofie, asa cum spunea Platon :"viata este o pregatire pentru moarte". Pentru ca nu-i asa, destinatia se stie de cand ne nastem, restul sunt doar etape intermediare!

iedera, ucigasa frumoasa si tacuta a copacilor

culori de toamna

dantelarie in piatra

ghirlande vegetale multicolore

un posibil mormant aflat pe lista "hotilor de morminte" pentru ca este neingrijit

Adăugaţi o legendă

cand arhitectul nu e si sudor...soarele a iesit imprastiat

ofranda toamnei

La plimbare prin oras si case

Daca ai vrea sa te scufunzi intr-o lume reala si pe care nu ai ocazia sa o simti pentru ca esti prea grabit sau prea ocupat de problemele zilnice, ei bine, exista Noaptea caselor!
Aflata la a doua editie, Nc ne teleporteaza in secolul XIX dar si in secolul XXII :) trebuie doar sa vrei sa te lasi purtat de valul curiozitatii. De la interioare neoclasice/baroce, la ispita unui iad cu arome psihedelice si in care realitatea este desprinsa din context, totul la doar cativa pasi distanta de cladiri impunatoare, ce nu banuiai ca ascund aceste fatete nevazute. E ca si cum l-ai vedea pe Ianus, zeul cu doua fete, in acelasi timp. Trebuie doar sa simti si sa ai ochii larg deschisi spre a cunoaste, a simti, a trai. Altfel nu poti sesiza ceea ce se ascunde dincolo de un zid, de o cladire, de vopsea sau de un poster. Intre zidurile respective au respirat oameni, au avut ganduri bune sau rele, au visat si au sperat. Noi le vizitam casa celor ce s-au dus sau vizitam case ale celor care sunt proprietari actuali, vazand din casa lor o parte a sufletului lor ce s-a deschis spre lume. Vedem totul, de la o sectie de politie cu un subsol in care sunt celulele arestului preventiv si pana la somptusul salon al unei case atipice -  Costa Foru, a carei arhitectura a avut de suferit in anii comunismului prin partajarea spatiului pentru clasa muncitoare.

viziuni cu chakre si flori...

masca de sticla

experiente psihedelice la etajul 4...